A

stăzi semnele timpului anunţă că stăm în pragul marilor şi solemnelor evenimente. În lumea noastră totul este în mişcare. În faţa ochilor noştri se împlinesc evenimentele profeţite de Isus Hristos care trebuie să aibă loc înainte de a doua Lui venire. „Veţi auzi de războaie şi veşti de războaie… un neam se va scula împotriva altui neam… pe alocuri, vor f cutremure de pământ, foamete şi ciumi. Dar toate aceste lucruri nu vor f decât începutul durerilor“ (Mat 24:6-8). Prezentul şi viitorul este de mare interes pentru toţi oamenii. Astăzi tot mai mulţi oameni recunosc că ceva măreţ şi decisiv se pune la cale şi că lumea stă în faţa unei crize groaznice. Zilnic ştirile sunt din ce în ce mai pline de imagini catastrofale şi violenţă de orice fel. Isus însuşi spune dinainte că în timpul sfârşitului „… pe pământ va f strâmtorare printre neamuri cari nu vor şti ce să facă. Oamenii îşi vor da sufetul de groază, în aşteptarea lucrurilor care se vor întâmpla pe pământ …“ (Luca 21:25-26; 2 Petru 3:3-4).

UIMITOAREA.PROFEŢIE.DESPRE.MARILE.IMPERII.MONDIALE

În Biblie, în mod deosebit în cartea „Daniel“ (Dan) şi în „Apocalipsa“ (Apoc) ne sunt clar prezise multe evenimente istorice dar şi actuale. O cercetare amănunţită a acestor cărţi ne permite să recunoaştem intenţia lui Dumnezeu în istoria popoarelor şi ne ajută să înţelegem adevăratul sens al vieţii şi planul de mântuire în ful Său Isus Hristos.

Cu 2600 de ani în urmă a fost profeţit prin profetul Daniel ridicarea şi dezvoltarea marilor imperii mondiale şi anume: Babilonia, Medo-Persia, Grecia şi Roma , până la Europa zilelor noas-tre . Într-un vis profetul a văzut o statuie, iar părţile corpului ei simbolizând derularea exactă a acestor imperii mondiale: „ …capul chipului acestuia era de aur curat; pieptul şi braţele îi erau de argint; pântecele şi coapsele îi erau de aramă; fluierele picioarelor, de fier; picioarele, parte de fier şi parte de lut “ (Dan 2:32-33). Aceste mari imperii mondiale şi deosebitele semne de identificare au fost arătate profetului simbolic ca animale de pradă. „ Aceste patru fiare mari sunt patru împăraţi, care se vor ridica pe pământ “ (Dan 7:17) . Iar ele ridicându-se ca „ patru vânturi ale cerurilor au izbucnit pe marea cea mare “ (Dan 7:2). În Apoc 17:15 ne este arătat că „ apa “ = „ noroade, gloate, neamuri şi limbi “. „ Vânturile “ sunt un simbol al războiului (Ieremia 4:11-16). Cele patru vânturi ale cerului care bat pe marea cea mare reprezintă groaznicele cuceriri prin care aceste imperii şi-au obţinut puterea.

O PUTERE MONDIALĂ DEOSEBITĂ

Capul de aur şi leul (un simbol îndrăgit al babilo-nienilor) reprezintă Imperiul Babilonian (608-538 î.Hr.) Aripile de vultur sunt semnele de identificare a războaielor rapide de cucerire conduse de Nabucadneţar.

În anul 538 î.Hr. s-a ridicat dublul imperiu al mezilor şi al perşilor. Cele trei coaste reprezintă trei ţări cucerite: Lidia, Babilonia şi Egiptul. Perşii erau mai puternici decât mezii şi au domnit mai mult. (vezi că ursul era ridicat într-o rână.)

Rapiditatea uimitoare a războaielor de cucerire (vezi 4 aripi) sub Alexandru cel Mare i-au adus pe greci să domine lumea în 331 î.Hr . După moartea lui Alex-andru, imperiul a fost împărţit celor 4 generali în 4 părţi: Macedonia, Tracia, Siria şi Egipt (Vezi 4 capete).

În anul 168 î.Hr. romanii au fondat al 4-lea imperiu mondial pe pământ. Datorită durităţii şi intoleranţei faţă de celelalte popoare pe care le-au dominat, acest imperiu a fost considerat în istorie ca „ Roma de fer“. (Vezi picioarele de fer a statuii şi dinţii de fară.)

Prin popoarele migratoare în 351-446 d.Hr. Impe-riul Roman se destramă în 10 ţări europene (vezi 10 degete la picioare şi 10 coarne). Coarnele crescute despărţit şi neunirea ferului cu lutul a celor 10 degete la picioare, reprezintă imposibilitatea unirii Europei.

Da n 7 : 5 A doua fară era ca un urs şi stătea într-o rână; avea trei coaste în gură.

Dan 7:6 O alta ca un pardos, care avea pe spate 4 aripi ca o pasăre; fara aceasta avea şi 4 capete.

Dan 7:7 O a patra fară, nespus de grozav de înspăimântătoare şi de pu-ternică; avea nişte dinţi mari de fer, mânca, sfărâma, şi călca în picioare ce mai rămânea şi avea 10 coarne“.

Dan 7:24 Cele 10 coarne, înseamnă că din împărăţia aceasta se vor ridica 10 împăraţi.

Dan 7 : 4 Cea dintâi semăna cu un leu şi avea aripi de vultur.

PROFEŢIA şI ISTORIA LUMII

Profetul a văzut că în Europa se va ridica o altă putere. „ M-am uitat cu băgare de seamă la coarne, şi iată că un alt corn mic a ieşit din mijlocul lor “ (Dan 7:8).

Această putere are următoarele semne de recunoaştere:

1. CREŞTE ÎNTRE CELE 10 COARNE (Dan 7:8)

Papalitatea ( 508 d.Hr ) a fost un „corn mic“ care a crescut în Europa în vremea celor 10 triburi germanice.

2. TREI COARNE AU FOST SMULSE (Dan 7:8)

Herulii, Vandalii şi Ostrogoţii s-au opus dominaţiei „cornului cel mic“ şi au fost „smulşi“ adică, total distruşi.

3. ESTE CU TOTUL DEOSEBIT DE COARNELE PRECEDENTE (Dan 7:24)

Papalitatea a fost diferită, find o legătură între biserică şi stat în care biserica a dominat.

4. VA FI MAI MARE DECÂT CELELALTE COARNE (Dan 7:20)

În timp scurt papalitatea a crescut devenind întradevăr o putere mondială. Oamenii au fost ade-sea convertiţi cu forţa la credinţa catolică (Cruciadele). Peste multe secole regii şi împăraţii Europei au trebuit să se plece umiliţi şi să se supună deciziilor papilor.

5. ESTE UZURPATOR ŞI ROSTEŞTE HULE ... (Dan 7:25)

„Se va ridica împotriva Domnului domnilor “ (Dan 8:25). „Potrivnicul, care se înalţă mai presus de tot ce se numeşte „Dumnezeu“, sau de ce este vrednic de închinare. Aşa că se va aşeza în templul lui Dumnezeu, dânduse drept Dumnezeu“ (2 Tes 2:3-4).

Toate aceste trei citate biblice descriu aceeaşi putere, care în timp ce se pretinde a f creştină are o conduită anticreştină. Următorul citat ne permite să înţelegem până la ce grad dumnezeul papă huleşte adevărul: „Noi posedăm pe acest pământ locul Atot-puternicului Dumnezeu.“ Encicloped papei Leo XIII din 20 VI 1894. Chiar şi numirea papilor ca „Sfântul părinte,“ este o hulă contra lui Dumnezeu. Isus ne avertizează în Mat 23:9: „ Şi <Tată> să nu numiţi pe nimeni pe pământ, pentru că Unul singur este Tatăl vostru: Acela care este în ceruri. “ Cu toate aceste cuvinte

clare ale Bibliei, de-a lungul secolelor, papii şi-au pretins infailibilitatea pe care numai Dumnezeu o are (Apoc 15:4) şi chiar au îndrăznit să pretindă că iartă păcatele, ceea ce numai Dumnezeu poate (Luca 5:21).

6. SE VA LUPTA CU SFINŢII ŞI ÎI VA OMORÎ (Dan 7:25; Apoc 13:7)

Cruciadele, procesele cu ereticii, camerele de tortură ale inchiziţiei şi rugurile sunt cunoscute ca find capi-tolele întunecoase ale papalităţii. Istoricul W.H. Lecky scrie: „Această biserică Romei a vărsat mai mult sânge nev novat decât oricare altă instituţie car a existat în omenire.“ Acest lucru est indiscutabil pentru orice cunoscăto competent al istoriei... Este imposibi să îţi formezi o concepţie completă a victimelor ei: (cca 50 de milioane).